Experiente neplacute

Dupa vreo 20 de ani de calatorit prin Romania (si nu numai), din pacate a trebuit sa inauguram si o astfel de sectiune. Insa din fericire doar cateva dintre experientele noastre sunt mai putin placute (cel putin deocamdata), in ceea ce priveste locurile de cazare sau restaurantele in care nu ne-am simtit bine-veniti. Mentionam ca parerile exprimate aici se bazeaza strict pe experientele pe care noi le-am avut in respectivele locuri intr-un anumit moment, altminteri acestea putand fi foarte respectabile si avand review-uri bune pe Internet. Evident, fiecare turist, pe baza experienţei avute, îşi face o părere proprie, care poate fi total diferită de opinia exprimată de noi aici.



Casa Cositorarului - Sighisoara (jud. Mures) | decembrie 2014

La recomandarea unei colege, pensiunea din cetatea Sighisoarei a figurat mult timp in sectiunea "Cazare" a acestui blog. Cu câteva zile înainte de excursia noastră, duminică 30 noiembrie 2014, facem rezervare pe Booking.com pentru două camere duble, două nopţi. Deşi primim prin email confirmarea rezervării, vrem să fim siguri că totul este în ordine, aşa că sunăm luni dimineaţă la pensiune. Doamna de la recepţie ne confirmă rezervarea şi preţul. Îi spunem că vom ajunge seara, o rugăm să separe paturile din camera twin, ba chiar discutăm despre locul de parcare şi modul în care ajungem la el. Toate bune şi frumoase, considerăm cazarea rezolvată. Asta până miercuri, deci cu doar două zile înainte să ne înfiinţăm la uşa lor, când sunăm să-i întrebăm dacă este posibil să suplimenteze cu un pat camera twin. Ocazie cu care aflăm cu stupoare că nu avem nicio rezervare, căci la măreaţa pensiune, în weekendul cu pricina, este nu-ştiu-ce paranghelie, de la care cu siguranţă pensiunea câştigă mai mult decât ar fi primit de la noi pentru cazare şi nişte mic-dejunuri. Doamna care administrează pensiunea (poate e chiar proprietara, nu îmi este prea clar), foarte senină, ne spune că este greşeala Booking.com, care nu ar fi trebuit să permită rezervări pentru acel week-end (deşi am aflat ulterior de la Booking că pensiunea administrează pagina sa de pe portal). Perfect de acord până aici, pentru că oricine, chiar şi Booking.com, nu-i aşa, poate face greşeli. Dar de ce nu ni s-a spus asta luni când am sunat să confirmăm rezervarea? Doamna nu înţelege nici în ruptul capului că poate ar fi fost de datoria ei să ne anunţe şi pe noi de această „greşeală”, ideal înainte de a ajunge la faţa locului şi a constata, seara târziu, că nu avem cazare. Probabil a fost mult prea greu (sau poate total inutil, în opinia doamnei) să ne dea un telefon sau un simplu email în acest sens. Doamna recunoaşte că a auzit când colega ei ne-a confirmat rezervarea, fiind prin preajmă, însă nu a dat atenţie conversaţiei telefonice, ocupată până peste cap cu alte treburi mult mai importante decât o discuţie cu nişte clienţi care intenţionau să-i calce pragul. Câteva replici ale doamnei ne-au lăsat cu gura căscată şi ne-au făcut să înţelegem cu cine avem de-a face: „ce vă supăraţi aşa, alţi clienţi în situaţia asta au fost înţelegători şi au acceptat să fie relocaţi în alte pensiuni”, „aveţi destul timp până vineri să găsiţi altă cazare, căci Sighişoara este goală” sau „ce vreţi acum, să vă returnez comisionul de la Booking”. Dacă doamna respectivă este proprietara, mă bucur nespus că nu i-am băgat în buzunar nişte bani nemeritaţi, iar dacă este doar administrator, sunt foarte curios dacă proprietarii au idee despre calitatea personalului pensiunii şi ce părere au aceştia despre astfel de practici. Este a doua experienţă tristă pe care o avem la Casa Cositorarului, după ce în vara lui 2013 veniserăm la „pomul lăudat”, încercând să mâncăm ceva într-o seară. După vreun sfert de oră de aşteptare, singura domnişoară care servea la celelalte mese îşi dă seama că noi nici măcar meniu nu am primit. După alte minute bune ne aduce câteva foi rupte dintr-un fost meniu şi promite că revine să ne ia comanda. Avem ghinion, căci foile primite conţin doar micul dejun şi salate. Le studiem cu atenţie şi nu înţelegem dacă ăla este tot meniul sau putem comanda şi ceva mai consistent de pe paginile care poate lipseau din meniul nostru. Dar nici nu avem pe cine să întrebăm, căci domnişoara nu mai apare până în momentul în care ne decidem să căutam altceva. Probabil a respirat uşurată când s-a întors şi a văzut că am plecat – doi clienţi în minus însemnau mai puţină bătaie de cap la sfârşitul unei zile grele de muncă. Asta dacă ne-a observat cumva lipsa. Deşi comentariile pe Internet sunt în general favorabile la adresa pensiunii, căci casa în sine este într-adevăr deosebită, după episodul cu overbooking-ul am căutat din nou şi am observat că nu suntem singurii turişti cu experienţe „memorabile” datorate personalului de aici. Se pare că nu am avut noroc, sau cei de la Casa Cositorarului nu prea ne plac, aşa că promitem să nu-i mai deranjăm.


Vila Cristina - Moroeni (jud. Dambovita) | iunie 2009

Pe scurt, e vorba de o casa de vacanta a unei familii din Bucuresti. Desi spuneau ca vor sa faca turism acolo, era clar ca nu prea sunt interesati neaparat de asta. Desi vila era frumos pozitionata (in trepte, pe o panta de deal) si interesant proiectata, lasa de dorit la finisari si mai ales la curatenie. In niciun caz nu doream sa vedem lux la o pensiune de doua margarete si nici sa nu arate ca in pozele postate pe net, insa totusi era cam multa mizerie si nepasare pentru cineva care doreste sa primeasca turisti, acestia sa revina si sa mai si recomande altora vila. De aceea spun ca oamenii nu tineau neaparat sa faca turism in casa lor de vacanta, in care ei veneau probabil in fiecare weekend cu cate o familie de prieteni. Cred ca le era de-ajuns daca puteau sa faca ceva bani de la turistii picati din intamplare (asa ca noi). Probabil nu mai doreau sa investeasca banii lor in pensiune, ci pe cei ai turistilor, si atunci au dat-o in folosinta, desi mai aveau mult de lucru la ea. Dupa cum au recunoscut, cele 4 camere ocupate de noi au fost “aranjate” cu numai cateva zile inainte. Nu vreau sa ma gandesc cum aratau cu o saptamana in urma. Ne-am obisnuit cu camerele si am coborat in bucatarie sa incercam sa depozitam mancarea cu care veniseram de la Bucuresti, caci pensiunea nu asigura servirea meselor. Mai bine. Bucataria excela la capitolul dezordine (arata ca un depozit sau pod plin cu lucruri vechi, puse claie peste gramada) si de mizerie (am incercat sa nu atingem prea multe, insa a fost inevitabil sa folosim chiuveta, trebuind sa spalam temeinic vesela). Noroc ca pe terasa din fata bucatariei, unde am mancat, era un frigider gol in care ne-am pus mancarea. Caci cel din bucatarie, folosit si de gazde, nu ne inspira incredere nici pe dinafara nici in interior. Dupa ce a avut o discutie cu gazda, o persoana din grupul nostru nu a rezistat tentatiei si a inceput sa faca poze care, trimise la protectia consumatorului si la forurile care se ocupa de pensiunile turistice, ar fi trebuit sa le faca ceva probleme gazdelor. Acestea o tineau sus si tare ca totul este in regula si ca noi suntem cei pretentiosi si obraznici. In concluzie, nu va recomand pensiunea decat daca nu gasiti altceva mai bun in zona. Cel putin pana cand gazdele nu reusesc sa faca o curatenie temeinica (si sa o pastreze) si sa-si mai imbunatateasca putin conduita in relatia cu clientii. Noi cu siguranta nu ne mai intoarcem acolo.